Recenzie „Răzvrătirea” de Anna Carey (Eve vol. 3)

După aproape doi ani de la terminarea volumului doi, am pus în sfârșit mâna pe ultimul volum al trilogiei Eve de Anna Carey. Seria urmărește lupta tinerei Eve împotriva regimului unei Americi post-molimă, în care fetele orfane sunt obligate să devină mame pentru creșterea natalității, iar băieții să muncească în lagăre.

Cu riscul de a nu-mi mai aminti detaliile acțiunii, am preferat să nu recitesc primele volume, ceea ce nici nu cred că voi mai face prea curând. Din fericire, autoarea face o treabă foarte bună amintindu-ne evenimentele cărților precedente și rolul fiecărui personaj în viața lui Eve. Mi-a lipsit însă implicarea afectivă față de soarta acestora și poate că asta nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi citit cărțile la intervale mai scurte.

În acest volum o găsim pe Eve mai matură decât în volumele precedente, marcată de moartea lui Caleb, o Eve care își cunoaște țelul și pașii ce trebuie urmați pentru îndeplinirea acestuia. Clara, rivala lui Eve din Palat, se maturizează și ea și capătă un rol pozitiv în acțiune. Mai multe personaje își dezvăluie latura pozitivă și o sprijină pe Eve în misiunea ei, însă Clara a fost personajul cel mai plăcut de urmărit, acțiunile ei fiind impecabile.

„Răzvrătirea” a fost un roman captivant, ușor de citit și rapid de terminat, capitolele scurte ajutând mult în acest sens. Obișnuită cu volumele groase din seria Divergent, pe care am terminat-o anterior, acesta mi s-a părut destul de subțirel, dar, dacă stau să mă gândesc, la fel au fost și celelalte volume și cred că ar fi putut fi ușor compactate în doar două părți.

Deși cartea a avut exact ce-i trebuie pentru a mă ține interesată de la prima filă până la ultima, nu am resimțit cu aceeași intensitate suspansul și emoția primelor două volume. Din nou, poate că a fost vina mea că am lăsat să treacă atât de mult timp.

În principiu, dacă ați citit primele două volume ale seriei, veți dori probabil să-l citiți și pe acesta, dar dacă nu o faceți nu veți avea prea multe de pierdut. Eve încearcă să ducă la capăt planul de asasinare a Regelui stabilit în volumul anterior, firește că apar diverse complicații și mai ia și o decizie destul de neinspirată, pe care nu am înțeles-o, dar fără de care jumătate din carte nu ar mai fi fost scrisă.

Toate acestea mi-au cam lăsat impresia că acest volum a fost scris mai mult pentru a lungi seria și că lucrurile importante puteau la fel de bine să se petreacă în două volume. Nu neg însă că această carte a reușit să mă captiveze și mi-a oferit un mod plăcut de petrecere a timpului liber.

De asemenea, scriitoarea ne rezervă pentru sfârșit o surpriză ce va da satisfacție iubitorilor de finaluri fericite(ca mine).

Vă invit să citiți aici recenzia volumului I pentru a vă da seama dacă seria e pentru voi, la fel și pe cea a volumului II.

„Atunci când îţi este dor de cineva, te transformi în acea persoană, faci anumite lucruri ca să umpli golul lăsat de ea şi să nu te mai simţi singur.”

Nota mea: 3/5

Ambient muzical asociat:

Această carte poate fi achiziționată de aici.