Recenzie „Easy/E ușor să te iubesc” de Tammara Webber

“Love is not the absence of logic

but logic examined and recalculated

heated and curved to fit

inside the contours of the heart”

Deși se vorbește destul de mult despre această carte, când am început-o nu știam mai nimic despre cuprinsul ei, decât că include o poveste de dragoste și un bad guy misterios și sexy. Asta și îmi doream să citesc, dar cartea s-a dovedit a fi mai mult de atât. Deși poveștile de dragoste sunt drăguțe, și dulci, și îți aduc aminte de cutare băiat din curtea școlii, care oh, ce zâmbet frumos mai avea, consider că totuși cele mai reușite cărți sunt cele care te învață o lecție valoroasă de viață și îți deschid ochii la problemele pe care nu trebuie să le ignori. Iar Easy a fost o combinație perfectă între cele două aspecte.

În Easy, autoarea Tammara Webber îmbină tema violului cu tema relațiilor romantice, rezultând o carte atractivă, amuzantă și senzuală, dar și una din care putem trage învățăminte. 

După ce e părăsită de prietenul ei, Jacqueline (Jackie), studentă în anul II, are și ghinionul de a fi prinsă într-o tentativă de viol. Din fericire pentru ea, Lucas, un coleg misterios de facultate, apare exact la țanc pentru a o salva. Romanul ne prezintă încercarea lui Jackie de a trece peste cele două experiențe marcante, cu ajutorul lui Lucas, care se dovedește pe cât de atractiv, pe atât de plin de secrete. 

În centrul acțiunii o găsim pe Jacqueline, o studentă de nota 10, pasionată de muzică. Despre ea ni se spune că ar fi putut avea un viitor strălucit la o facultate de prestigiu, dar a lăsat totul baltă pentru a-și urma iubitul la o facultate mediocră. Aici învață din greu pentru a scoate ce-i mai bun din resursele disponibile, predă în timpul liber elevilor mai mici și se străduiește mereu să își țină prietenul fericit, lăsând plăcerile proprii pe al doilea plan. Însă un asemenea sacrificiu de sine este distructiv, ne arată cartea, căci în final tipul oricum nu mai dă doi bani pe ea. 

Cu Lucas "motociclist sexy-student eminent- desenator talentat (și multe alte talente pe care le veți descoperi în timpu cărții)"  dragostea capătă o înfățișare nouă. Vedem că dragostea nu înseamnă doar a da sau a primi, ci ea îi ajută pe ambii parteneri să înflorească. Vedem că doi parteneri se sprijină unul pe altul nu doar în momentele de cumpănă, ci și în lungul proces de descoperire a sinelui, de dezvoltare personală, chiar dacă asta înseamnă mai puțin timp în doi. Dă-i persoanei iubite aripi pentru a zbura, rădăcini pentru a se întoarce și motive pentru a rămâne, spune Dalai Lama. 

Deși partea romantică a fost preferata mea, baza acestei cărți este, de fapt un subiect sensibil, și anume violul. Fiind agresată într-o parcare, la ieșirea de la o petrecere, Jacqueline decide să nu anunțe poliția, pentru a nu „strica distracția celorlalți”. Din nou, acel sacrificiu de sine distructiv. Evident că trauma fetei nu se încheie în acea noapte, din negarea evenimentului rezultând o serie de probleme și complicații pe care nici ea nu le aștepta, și care se întind pe tot parcursul romanului. Deși probabil o să divulg spoilere, aș vrea să punctez aici cele mai importante idei care se desprind din povestea lui Jackie:

1. o victimă nu se face niciodată vinovată de inițierea unui viol;
2. infractorii trebuie întotdeauna raportați la poliție;
3. deși ne-am dori să trăim într-o lume perfectă, nu e așa, de aceea trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău.

Vă invit să decoperiți singuri în paginile cărții ce se întâmplă cu agresorul, cu fostul iubit al lui Jackie, dar mai ales, care este finalul frumaosei povești de dragoste. Mai sunt încă multe de descoperit și vă garantez că veți deveni captivați de poveste, răsfoind paginile cu repeziciune până la sfârșit. Eu am citit-o în engleză, dar ea se găsește și în limba română, fiind tradusă de editura Epica. Dacă vă place romantismul, aceasta e o carte ușor de iubit! :)

Nota mea: 5/5

Această carte poate fi achiziționată de aici(engleză) sau de aici(română).

Juno— când copiii aduc pe lume copii (recomandare de film)

Cu ce să încep? Mi-a plăcut totul la acest film, de la plot, editare video și coloană sonoră, până la modul în care este conturată protagonista și la scenele amuzante presărate pe tot parcursul filmului. Juno e în același timp și dramă, și comedie, și lecție de viață.

Juno, portretizată de geniala Ellen Page, este, la vîrsta de 16 ani, o adolescentă atipică. Ea este cea care le propune băieților să se culce cu ea, și nu invers, are o replică sarcastică pentru orice, și are în ea pe acel nu-știu-ce care o face badass. Dar această atitudine se întoarce împotriva ei atunci când rămâne însărcinată cu un băiat pe care abia îl cunoaște.

Inițial hotărâtă să avorteze, Juno ia decizia să aducă pe lume bebelușul și să îl încredințeze unei familii care nu poate avea copii. Astfel o vedem pe Juno conducându-și camioneta sau mergând la școală cu ditamai burta după ea, ca și cum n-ar fi nimic, și înfruntând prejudecățile colegilor. Juno ne învață o lecție despre umanitate, acceptare și sacrificiu. 

Mai mult, această sarcină trezește în ea dragostea... pentru tatăl copilului. Cum să te îndrăgostești de un băiat abia după ce-i faci un copil, ați putea spune. După cum ne dezvăluie chiar Juno la începutul filmului, „normalitatea nu prea e stilul ei”.

“Look, in my opinion, the best thing you can do is find a person who loves you for exactly what you are. Good mood, bad mood, ugly, pretty, handsome, what have you, the right person is still going to think the sun shines out your ass. That’s the kind of person that’s worth sticking with.”

—  (Juno, 2007)

O scenă din film care mi-a rămas în minte este atunci când Juno merge la ecograf împreună cu mama ei vitregă și prietena cea mai bună. La un moment dat, asistenta spune ceva nepoliticos despre copil, iar atunci toate femeile sar cu gura pe ea. Această scenă mi-a transmis un sentiment de căldură, scoațând în evidență o latură frumoasă a femeilor, aceea că ele nu sunt mereu în concurență una cu alta, ci pot fi foarte unite și nu se lasă la greu. Juno este un film despre femei puternice.

Vă invit să urmăriți filmul și vă asigur că nu veți regreta. 

Copacul cu cărți 2015

Se spune că banii nu cresc în copaci. Ei bine, cărțile da! (mă rog, și banii sunt făcuți din hârtie, care e făcută din copaci, dar asta e altă treabă)

Primăria Municipiului Bucureşti, prin creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie, în parteneriat cu Asociaţia pentru Cultură Urbană şi Mediu (A.C.U.M), vă invită la cea de-a doua ediție a evenimentului Copacul cu cărți, ce va avea loc în Parcul Cișmigiu din București, pe parcursul lunilor iulie și august 2015.

Vizitatorii pot lectura în aer liber unul din cele 150 de romane puse la dispoziție de către organizatori,sau se pot alătura unei serii de activități distractive, precum teatru, ateliere pentru copii, aerobic sau Kangoo Jumps.

*fotografii preluate de pe pagina oficială

Accesul este gratuit la toate evenimentele.

Mai multe detalii, ca și fotografii ale evenimentului, găsiți pe pagina de facebook Copacul cu cărți. Bucureștenilor, nu ratați acest prilej de relaxare! :)

Programul pentru următoarele zile:

Recenzie „Scrisorar” de Mihail Șișkin

Aș dori să încep această recenzie cu sfârșitul, și anume cu mențiunea că recomand această carte oricărei persoane îndrăgostite sau iubitoare de frumos. Citiți-o cu încredere!

Scrisorar este o colecție de scrisori între Sașa(ea) și Volodia(el), doi tineri îndrăgostiți din Rusia sfârșitului de secol XIX. El, trimis în China să lupte în revolta boxerilor, scrie despre atrocitățile de pe front și viața grea a soldaților. Ea, rămasă acasă, îi scrie despre serviciu și activitățile zilnice. Amândoi scriu despre dragoste și rememorează evenimentele frumoase petrecute împreună, la fel ca și întâmplări dinainte de a se fi cunoscut(căci ce e dragostea decât un lung drum de cunoaștere a celuilalt?). Apoi inevitabilul se întâmplă și Volodia moare. Cu toate acestea, din cauza întârzierilor poștale, scrisorile de la el continuă să sosească, iar Sașa continuă să îi răspundă.

Scrisorile lui Volodia sosesc pe o perioadă nedefinită, de mai mulți ani, astfel încât Sașa ajunge să-și refacă viața cu un alt bărbat, povestind toate problemele din relație în scrisorile sale. De fapt, întreaga carte ne prezintă mai multe povești de dragoste ratate, pe care Sașa le observă în antiteză cu legătura dintre ea și Volodia. Povestea lor de dragoste este atemporală, ea se păstrează în forma ei cea mai frumoasă, ca un tablou înrămat și ținut la loc de preț.

Din cauza aceasta, mesajul autorului a fost puțin confuz pentru mine. Încearcă el să spună că dragostea adevărată vine doar o dată în viață? Sau că iubirea se degradează cu timpul și cele mai frumoase povești sunt cele care se sfârșesc prematur?

Acest roman scoate în evidență faptul că viața este un șir de tristeți pe care doar dragostea și prietenia le fac mai frumoase. Dar dragostea necesită efort pentru a fi păstrată și poate aduce în egală măsură și bucurii și tristeți.

Ce pot spune despre Scrisorar, este că e o carte scrisă într-un stil literar superb, care m-a intimidat la început, dar pe l-am adorat foarte rapid. Prin conținutul scrisorilor schimbate de cei doi îndrăgostiți, aceștia ne învață despre frumusețea lucrurilor mici, despre inocența primilor fiori ai dragostei și despre bogăția artistică a unui suflet simplu. Am zâmbit și am plâns deopotrivă pe măsură ce răsfoiam aceste pagini. Mi-au dat lacrimile la sfârșit, ca de multe ori pe parcursul cărții, și mi-am dorit să uit cât mai repede evenimentele petrecute în aceasta, pentru a o putea reciti.

În final, vă las cu o serie de citate frumoase. Am dat peste o mulțime de citate care m-au impresionat și mi-a fost greu să selectez doar câteva pentru articol.

"Și acum mă simțeam pe mine numai prin intermediul tău. Pielea mea exista numai acolo unde tu o atingeai."

"Dacă nu ai exista, m-aș îneca în propria persoană, aș hoinări prin pustiul meu, fără să găsesc un punct de sprijin."

"Cu cât ești mai mult departe de mine, cu atât devii o parte mai mare din mine. Uneori, nici eu nu înțeleg unde începi tu și unde încep eu."

"Și în viața asta trebuie să împarți mereu ceea ce ai mai drag. Și cu cât e mai drag, cu atât trebuie să dai mai mult. Să împarți ce iubești, că altfel ți se ia de tot."

"De fapt, nu este important să fii învingător sau învins, singura victorie în război este să rămâi în viață."

Nota mea: 5+/5
Această carte poate fi achiziționată de aici.

Vacanțăăă + Înainte de culcare #2

Știți senzația aceea când ai terminat cu toate examenele și parcă nu-ți vine să crezi că ești în vacanță? Tot semestrul ai așteptat acest moment, iar când în sfârșit se întâmplă asta, tu ești paranoia: "oare chiar e vacanță?", "sigur nu mai am nimic de învățaț?", "și eu acum ce fac toată ziua?".

Nu știți? Lasă că nu mai aveți mult.

Așa că acum Ralu încearcă să-și revină după sesiune și să se adapteze noului program de leneveală, care încă pare prea frumos pentru a fi real. Oare nu e o capcană?

Nu mi-a fost ușor să stau departe de blog în ultimele luni, dar acum sunt hotărâtă să recuperez. Indiferent de cât de mult sau puțin postez, simt că blogul e o parte constantă din mine, care îmi aduce de fiecare dată bucurie, chiar dacă intru doar pentru a răsfoi noutățile. Spre deosebire de perioada liceului, când țineam blogul secret, în ultimul timp am început să povestesc oamenilor despre el și să mă laud, deși, ironic, a trecut ceva timp de când n-am mai fost pe aici. Zi după zi învăț că e esențial să ne ținem tare de lucrurile care ne definesc și să nu ne pierdem individualitatea.

Prima postare a acestei vacanțe e una de tipul Înainte de culcare. Această rubrică este preluată de pe blogul Buburuzei Bia, care ne îndeamnă să fotografiem cărțile pe care le citim înainte de a adormi și să povestim scurte impresii despre acestea. Sunteți invitați să postați și voi!

Am început vacanța foarte ușor, cu cartea Easy de Tammara Webber, cunoscută la noi sub denumirea E ușor să te iubesc. Am ales-o din dorința de a avea o carte în engleză în plus în bibliotecă, dar și pentru că cei de la Okian au adus-o la Târgul de Carte Librex la un preț foarte accesibil, ce concura cu cel al versiunii traduse. 

După 3 capitole parcurse, Easy mi se pare o carte ușor de citit, deși cuvintele necunoscute mă atenționează că mai un drung lung până să stăpânesc vocabularul limbii engleze. Paginile trec rapid, iar povestea este una interesantă. Cred că cel mai mult îmi place faptul că protagoniștii sunt studenți și mă pot pune ușor în pielea lor. Desigur, cărțile romantice sunt fără îndoială slăbiciunea mea. 

Cartea a început în forță, cu o tentativă de viol eșuată, ceea ce e ceva nou într-o carte YA. Neștiind mai nimic despre plot, mă întreb dacă va fi o carte axată mai mult pe sentimente și acceptarea a ceea ce se întâmplă inițial, sau dacă protagonista va trece și prin alte situații palpitante. Oricum ar fi, abia aștept să citesc mai mult.

Voi, frumoșilor, ce mai citiți? (fie înainte de culcare, fie în timpul zilei :) Aveți planuri pentru această vacanță?

Jurnalele Vampirilor— Vânătorii: Cântecul Lunii

Îi sunt recunoscătoare Antoniei pentru acest premiu. Mulțumesc mult! :*

Cântecul Lunii este al nouălea volum, din 13, din binecunoscuta serie Jurnalele Vampirilor. Voi recunoaște că am dat skip volumelor 5-8(nu aruncați cu pietre!), dar, deși autoarea face unele referințe la volumele trecute, nu am avut probleme în a înțelege acțiunea curentă. Ba chiar mă bate gândul acum să-mi cumpăr și celelalte cărți. :D

În acest volum, Elena și prietenii ei părăsesc Fell's Church pentru a studia împreună la Universitatea Dalcrest, universitate unde s-au cunoscut și părinții Elenei. Dar nici nu au timp să se acomodeze, că apar deja noi primejdii și reponsabilități. Studenții din campus încep să fie măcelăriți de o creatură misterioasă, Matt este recrutat de o societate secretă, iar Ștefan și Damon se învrăjbesc din nou din cauza Elenei. În timp ce încearcă să lupte cu noul pericol care s-a abătut asupra campusului, Elena descoperă informații neașteptate despre trecutul părinților ei.

Nu am regretat că mi-am început vacanța cu acest volum, mai ales că mi-a lipsit sentimentul de a fi acaparată complet de o carte. M-a prins rapid, a fost relaxantă și captivantă, a avut mister și băieți/săruturi sexy. Unele aspecte ale poveștii nu au avut sens pentru mine(în momentul în care 5 studenți sunt măcelăriți, de ce nu poate poliția să suspende cursurile sau măcar să pună o patrulă, ceva?), dar bănuiesc că fără ele s-ar fi dus o parte din farmec. Alte puncte forte ar fi faptul că acțiunea se mută de la liceu la facultate, și atmosfera de campus, care nu pare diferită de a noastră. 

Ce nu mi-a plăcut:
-atitudinea Elenei— deși știe că flirtul cu Damon nu poate aduce decât probleme, ea îi răspunde cu nesimțire la avansuri, și apoi se mai miră de ce Ștefan se supără pe ea;
-deși autoarea își propune să o scoată pe Bonnie din umbra Elenei și a lui Meredith, comportamentul ei nu se schimbă, și abia dacă primește și ea un rol de formă în rezolvarea situației.

Impresia mea în ansamblu e aceeași ca pentru restul volumelor: pe de o parte avem limbajul simplu și clișeele specifice genului YA, pe de altă parte avem o poveste interesantă și ușor de citit, care acaparează complet cititorul. Depinde de fiecare ce trăsături își dorește de la o carte. Lăsând la o parte aspectele negative, pe mine cartea m-a făcut să mă simt bine, deci o consider o lectură reușită.

Nota mea: 4/5
Această carte poate fi achiziționată de aici.