25 oct. 2015

Leapșa de toamnă ~ The Autumn Book Tag

Păsările nu cunosc
Floarea numită fluture.
Cer de toamnă.
(haiku de Matsuo Basho)

Deși iubesc căldura și fug pe cât de poate de frig, în ultimul timp a început să îmi placă din ce în ce mai mult toamna. Și cu toate că zilele sunt mohorâte și iarna se apropie și ea cu pași repezi, adesea găsesc diverse motive pentru a fi optimistă: frunze în culori vesele, vizite ocazionale ale domnului Soare, zile umplute cu seriale sau cu lectură, Așa că am preluat acest tag drăguț de pe blogul Dreams Have Wings, despre obiceiurile de toamnă, pe care vă invit și pe voi să-l faceți. 

1. Ce îți place cel mai mult la anotimpul toamnă?
Sunt multe lucruri car îmi plac la acest anotimp, dar primul care îmi vine în minte sunt covoarele de frunze. Sunt fericită când găsesc grămezi mari de frunze și pot trece/alerga prin ele, auzindu-le foșnetul sub picioare. Pe locul doi sunt lecturile confortabile însoțite de băuturi calde. Oh, și mai e, pur și simplu, apropierea Crăciunului, care mă face mai fericită fără vreun motiv anume.^^


2. Ce cărți din biblioteca ta iți amintesc de începerea școlii?
Harry Potter #1, Hex Hall și Academia Vampirilor au în comun acțiunea care se petrece la o școală de magie. Probabil că școala nu ar mai fi așa anostă dacă am învăța despre vrăji, poțiuni sau tehnici de luptă, nu?


3. Aruncă o privire în bibliotecă și alege o carte care are pe copertă ceva ce-ți aduce aminte de toamnă.
Ondine(The Autumn Palace) de Ebonny McKenna. Cartea asta a fost super drăguță și amuzantă, la fel ca și volumul care o precede, The Summer of Shambles. Cele două volume prezintă aventurile lui Ondine, o tânără de 15 ani, alături de Shambles, un băiat vrăjit să trăiască sub formă de dihor.


4. Un roman misterios, care să țină de cald în zilele friguroase.
Nu prea le am cu misterele, dar mi-a venit în minte cartea Nuntă în cer, pe care țin minte că am citit-o într-o zi friguroasă.


5. Un film de vizionat în această toamnă?
Pan, readaptare a celebrului roman pentru copii, cu Hugh Jackman în rol principal. I just love this guy.


6. Dintre cărțile care urmează sa apară în decursul acestui anotimp, care te interesează cel mai mult?


Romanul Voi fi acolo de Kyung-sook Shin este pe lista obligatorie de lectură! Am un mare respect pentru această autoare, care a scris una din cărțile mele preferate(Te rog, ai grijă de mama). Am fost de asemenea foarte entuziasmată de Distanța dintre noi, de Jhumpa Lahiri, pe care o citesc acum și care pare să nu-mi fi înșelat așteptările, și de Eve #3 (Răzvrătirea), care sper să-mi intre curând în bibliotecă.



7. Numește un film care va apărea în cinematografe în aceasta toamnă și pe care îl așteptai de mult timp.
Nu pot spune că aștept un film de mult timp. Se pune sezonul 5 din AHS?


8. Pune o poza cu trei cărți pe care vrei să le citești această toamnă.
Săptămâna trecută am profitat de niște reduceri super-avantajoase pe Elefant și mi-am luat aceste trei cărți. Primele două erau deja în wishlist, iar a treia mi-a atras atenția. Cea din mijloc pare cea mai tentantă. :D


Și iată că am ajuns la sfârșit. Le nominalizez mai departe pe Bianca, Buburuza, Sara și pe voi toți cei care citiți această postare. M-ar bucura să citesc și impresiile și planurile voastre pentru acest anotimp. :)

17 oct. 2015

„Adela” de Garabet Ibrăileanu - Recenzie

„Adela” de Garabet IbrăileanuEste a doua oară când citesc această carte. Prima încercare a fost pe la începutul liceului, când stilul lui Ibrăileanu mi s-a părut greoi și obositor. Mai târziu, fragmentele citite ocazional prin variantele de Bac sau pe diverse site-uri m-au făcut să privesc cartea dintr-o lumină nouă, astfel ea ajungând din nou în mâinile mele.

Romanul ne prezintă povestea unei iubiri neîmplinite, deghizată în prietenie. Doctorul Emil Codrescu o cunoaște, în casa unor prieteni, pe Adela, o fetiță de câțiva anișori, cu care se împrietenește rapid, devenind nedespărțiți. Peste douăzeci de ani, cei doi nutresc sentimente de dragoste unul pentru celălalt, dar acesta decide să nu le facă publice, de teamă că diferența de vârstă ar fi dăunătoare pentru tânăra Adela. 

Astfel, cartea este structurată sub forma unui jurnal, în care doctorul notează impresii legate de întâlnirile cu Adela, de locurile și persoanele întâlnite în călătorii, dar și despre firea umană în general.

Voi iubi în Adela forma ei ideală și sufletul, parfumul vieții ei, îi voi da totul fără să-i cer nimic.

Imposibilitatea împlinirii iubirii amplifică sentimentele bărbatului, care aproape o venerează pe Adela. Acesta analizează în detaliu toate vorbele, gesturile și atingerile întâmplătoare ale fetei și colecționează obiecte mici și neînsemnate oferite de ea.

Mi s-a părut interesantă perspectiva masculină grație observațiilor legate de gesturile Adelei, sau ale altor femei, gesturi mici care îi atrăgeau atenția scriitorului prin feminitatea lor, și cred că acesta ar putea fi un imbold pentru fetele de azi să nu își piardă sensibilitatea și eleganța, chiar dacă societatea le îndeamnă să fie mai „băiețoase”. Scriitorul pare un bun cunoscător al firii feminine, ceea ce găsesc admirabil.

Dar femeile nu devin pasionate decât după ce se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple pentru ca un bărbat și o femeie să-și spună tu. Până atunci ele sunt în defensivă, au spiritul mai liber decât oricând, cochetează, în deosebire de bărbat, care e pasionat și idiot întotdeauna înainte de acel eveniment capital și ridicol, dar care după aceea își recapătă libertatea de spirit, pentru că, în stricta economie a speciei, și-a îndeplinit tot rolul.

„Adela” de Garabet IbrăileanuLectura m-a purtat pe meleaguri cunoscute și dragi, în satul Bălțătești și alte câteva locații din apropierea orașului Tîrgu-Neamț, o zonă foarte frumoasă pe care vă îndemn cu căldură să o vizitați. Descrierile autorului mi s-au părut fermecătoare, de o sensibilitate aparte, și adesea mi-au făcut sufletul să vibreze.

Din păcate, numărul scăzut de steluțe este cauzat de repetitivitate și de lipsa acțiunii și a dinamismului. În ultimul timp, am ajuns să apreciez mai mult cărțile după cum mă țin captivată și mă fac să mă gândesc la ele atunci când nu le citesc. A trebuit să trag un pic de mine ca să duc romanul la capăt și adesea reciteam paragrafe pentru că nu mă puteam concentra. Însă asta nu înseamnă că romanul nu este unul bun.

Adela este una dintre acele lecturi comode, care nu te iau prin surprindere. Citiți-o pe parcursul unei zile libere, când nu aveți alte probleme care să vă distragă, citiți-o dacă vă fascinează.. dragostea și ați putea citi oricât despre ea fără să vă plictisiți.

Dacă ar fi să deschid acum cartea la o pagină întâmplătoare, aș găsi cu siguranță câte o frază care să mă mângâie un pic pe suflet și poate să mă determine să citesc romanul din nou. Și cu siguranță îl voi reciti cândva, în speranța că data viitoare îi voi acorda mai multă atenție și voi descoperi în el altceva.


În curând voi avea patruzeci de ani! Nu mai sunt un început, o cauză. Devin tot mai mult o prelungire, un efect.

**

Întotdeauna mi-a venit greu să schimb apelativul „domnişoară” în „doamnă”. Mi se pare o mixtitudine în lucruri prea intime, mi se pare că iau act cu brutalitate la fapte care nu mă privesc şi nu-i decent să mă privească.

**

Dacă iubeşti pentru un motiv anume, eşti frumos, deştept, bun, iubirea devine comercială: te iubesc pentru că te iubesc.

Nota mea: 3/5
Această carte poate fi achiziționată de aici.

11 oct. 2015

Câștigător concurs „Cel care mă așteaptă”


Bună, dragilor! E duminică și a sosit timpul să anunț câștigătorul(câștigătoarea) concursului aniversar. Yay! ^^

Rafflecopter a decis ca de data aceasta câștigătoarea să fie:

Lavinia Alexa

a Rafflecopter giveaway

Mai târziu în cursul zilei de azi voi contacta câștigătoarea pe email. Dacă se întâmplă să vadă postarea mai devreme, o rog să-mi dea un mail cu numele și adresa poștală de pe aceeași adresă de mail cu care s-a înscris.

Le mulțumesc celor care s-au înscris și/sau au răspândit vestea.

See you around! ^^

10 oct. 2015

„Anamneza” de Ana Săndulescu — Recenzie

Ana Săndulescu face parte din categoria scriitorilor contemporani atipici, scriitori dornici să aducă un suflu nou literaturii românești, să o adapteze cititorilor dinamici, nonconformiști. Primul ei roman, Anamneza, ne propune un subiect îndrăzneț cu un mod de prezentare original. 

Trezindu-se din comă după o tentativă nereușită de sinucidere, protagonista cărții, Luisa, rememorează evenimentele care au împins-o spre acest gest. Trecutul ei este recompus din amintiri, înregistrări din jurnal, SMS-uri și email-uri, fragmente întâmplătoare din viață care, puse cap la cap, conturează o existență deprimantă și un cerc vicios. Dragostea pentru un bărbat însurat, familia incompletă, dependența de droguri și trăirile specific adolescentine, sunt piese de puzzle împrăștiate, ce se vor așeza pentru a ne arăta cine este Luisa, îndemnându-ne în același timp la un diagnostic al propriei vieți.

„Anamneza” de Ana SăndulescuAnamneza este o carte în atmosfera căreia am intrat cu ușurință și pe care am savurat-o de la un capăt la altul. Nu doar situațiile excepționale, precum misiunile de prindere în flagrant a traficanților de droguri, alături de prietenul polițist al Luisei, Sorin, ci și evenimentele cotidiene, legate de școală, facultate sau ieșiri cu prietenii, constituie deliciul acestui roman.

Luisa este un personaj al contradicțiilor. Elevă silitoare, adolescentă deprimată și consumatoare de droguri, dar și o fată petrecăreață cu multe „relații”. Consumată de dragostea pentru Sorin și în același timp puternică și capabilă să supraviețuiască pe cont propriu. Crescută de bunici, caută iubirea ce i-a lipsit în brațele altor persoane, dar se încăpățânează să țină lângă ea oameni dăunători și îi îndepărtează din viața ei pe cei benefici. Cred că fiecare cititoare se va identifica într-un mod sau altul cu Luisa și experiențele prin care trece ea.

Cât despre mine, punctul meu de interes a fost relația interzisă dintre Luisa și Sorin. Ce pot spune că am învățat de aici e că în spatele unei „amante” se poate ascunde o femeie care iubește, care se simte protejată în brațele iubitului și suferă profund în lipsa acestuia. Însă nu ar trebui să ne încredințăm dragostea unei persoane incapabile să ne facă fericiți, în speranța că aceasta o să se schimbe.

Gândurile Luisei sunt dublate de replicile Jurnalului, confidentul acesteia, care în opinia mea reprezintă vocea minții, acea voce care încearcă să se facă auzită atunci când inima ia decizii greșite, dar pe care cel mai adesea alegem să o reprimăm. Deși în mod normal mă revoltă greșelile protagoniștilor, nu i-am putut reproșa nimic Luisei, m-am regăsit pe mine în acțiunile ei și le-am înțeles.

Recomand Anamneza cititorilor deschiși la stiluri noi de scriere și experiențe noi.

Ambient muzical asociat:


Nota mea: 5/5
Această carte poate fi achiziționată de aici.

3 oct. 2015

Înainte de culcare #3 ~ Anamneza


Ați trecut vreodată printr-un reading slump? E acea senzație în care pur și simplu nu poți să deschizi o carte sau să te concentrezi la ceea ce citești. Am trecut prin asta în cea mai mare parte a verii. Începeam o grămadă de cărți, dar duceam la capăt foarte puține. Și cred că asta se datorează unei surse foarte mari de stres pentru mine, școala de șoferi. Long story short, am obținut permisul, și cred că va ajunge cândva să-mi placă să conduc, dar nu aș recomanda nimănui să înceapă școala de șoferi din alt motiv decât propria dorință.

Odată cu venirea toamnei și a facultății am regăsit o veche plăcere, și anume cititul pe vreme rea, la căldurică. Sunt foarte fericită deoarece am reușit să ies din acel reading slump și să nu mai am remușcări atunci când citesc o carte (cine știe cât o să țină?). Astfel am terminat Adela lui Garabet Ibrăileanu, pe care o abandonasem cu o lună în urmă, și am început Anamneza de Ana Săndulescu, o lectură care îndeamnă la introspecție. Paginile cărții curg pe neremarcate și cred că va fi gata tot în această seară. Ce pot să vă spun până acum e că îmi place acest stil care e destul de nou pentru mine.

Anamneza de Ana Săndulescu

Această rubrică este preluată de pe blogul Buburuzei Bia, care ne îndeamnă să fotografiem cărțile pe care le citim înainte de a adormi și să povestim scurte impresii despre acestea. Voi ce citiți înainte de culcare?

PS: Nu uitați de concursul de aici.