18 apr. 2013

De ce citesc?

De ce citesc?
Sursa
So, please, oh please, 
we beg, we pray,
go throw your TV set away,
and in its place you can install,
a lovely bookcase on the wall.
” 
Roald Dahl

Bunica mea a fost cea care mi-a insuflat dragostea pentru lectură, purtându-mi imaginaţia spre lumi şi întâmplări nebănuite. Doar ea ştia să dea viaţă şi să acorde un rol important fiecărui personaj al poveştii, încât nu mă săturam niciodată de istorisirile ei, mereu ceream mai multe. Pentru că o reţineam de la treburile casnice, am ajuns într-un final la o înţelegere cu ea: îmi citea trei poveşti pe zi, câte una dimineaţa, la prânz şi seara. Aveam nevoie de poveşti ca şi de mâncare. Chiar şi acum, iubesc poveştile ca în prima zi, deoarece îmi demonstrează mereu că visurile nu au limite. (1)

Nu ştiu alţii de ce citesc, dar eu cu siguranţă am tras atâtea beneficii, încât aş recomanda lectura ca rezolvare pentru 90% dintre problemele societăţii contemporane.

În această lume aglomerată care se schimbă cu rapiditate, cărţile reprezintă un refugiu în calea singurătăţii, a neliniştii, a îndoielii faţă de viitor. Ascunzându-te într-o carte, poţi fi oricine vrei sau oricine ai nevoie să fii. Iubirea, magia, şi chiar călătoria în timp fac parte din rutina zilnică a oricărui împătimit de lectură, şi doar ei cunosc drumurile spre Hogwarts, Narnia sau Ţara de Nicăieri. Cărţile permit omului să viseze, să îşi depăşească condiţia. (2) Tot ceea nu îţi oferă viaţa reală poţi găsi într-o carte. Pentru noi, cititorii... nu există bariere!

De ce citesc?Şi că tot am adus în discuţie fantezia şi aventura, o să ziceţi că nu e nicio diferenţă în această privinţă între cărţi şi televizor. Ba chiar, filmele şi serialele adaugă un plus de spectaculozitate poveştii prin efectele video şi audio inserate. Adevărat, şi totuşi dăunător! Partea negativă în cazul televizorului este faptul că primim întreaga informaţie în mod pasiv; toate mesajele şi imaginile ne sunt furnizate de-a gata, în timp ce noi stăm degeaba, fără să interacţionăm, fără să ne chinuim să le pătrundem sensul pe îndelete. Tânărul obişnuit numai cu comportamentul pasiv şi comod al televizorului devine în timp individualist şi întâmpină greutăţi în exprimare. Cărţile, în schimb, determină cititorul să participe la acţiune în mod activ, stârnesc imaginaţia şi puterea gândirii. (3) Nici nu e de mirare cum, după o lectură care ne captează atenţia în întregime, simţim un gol cauzat de despărţirea de aceste aventuri pe care le socotim ca fiind proprii.

Nu că aş vrea să mă laud, dar sunt de părere că noi, cititorii, beneficiem de o serie de avantaje pe care ceilalţi le dobândesc mai greu, însă aici s-ar putea să fiu puţin subiectivă, întrucât întâlnesc şi tineri foarte la locul lor şi cu capul pe umeri, care nu citesc în mod deosebit. Anturajul şi experienţa de viaţă ajută mult în privinţa aceasta. Ideea e că cititul este un mod de a-ţi exersa răbdarea, dar şi de a-ţi dezvolta un mod de gândire propriu, de a deveni original şi de a învăţa să priveşti lucrurile în esenţă. Astfel, cititorii sunt în general oameni ordonaţi, buni interlocutori şi sfătuitori, care se implică mai mult într-o prietenie sau în viaţa de familie, fără a alerga după tot felul de activităţi. În cazul meu, cititul reprezintă un veritabil medicament care mă ajută să menţin echilibrată proporţia dintre realitate şi fantezie(4), şi să depăşesc astfel multe probleme care vin din lipsa încrederii în mine sau singurătate.

De ce citesc?Atunci când lumea exterioară mă face să mă revolt, atunci când am prea multe sentimente pe care le ţin în mine, atunci când pur şi simplu nu pot înţelege mersul aberant al lucrurilor, cărţile sunt prieteni tăcuţi şi loiali care mă aşteaptă mereu în acelaşi loc. (5) Mai mult decât atât, sunt gata întotdeauna să mă întâmpine cu un sfat sau cu o mângâiere. Vi s-a întâmplat să citiţi o carte de două sau de mai multe ori şi, de fiecare dată, să rămâneţi cu câte o impresie diferită? Cărţile sunt cufere pline cu informaţii diversificate, din care fiecare reţine ce-i trebuie, în funcţie de starea de spirit şi de nevoi. Ca un prieten care ştie întotdeauna ce e mai bine pentru tine.

Unele cărţi m-au văzut plângând, pe altele le-am strâns la piept în avalanşe de bucurie şi de fiecare mă leagă un sentiment special, aşa cum mă simt legată şi de jucăriile de pluş din copilărie. Dacă ar fi să-mi ceară cineva o carte din bibliotecă, aş prefera să-i cumpăr una nouă şi să rămână la mine cea veche, indiferent de cât de îngălbenită şi de uzată ar fi.

Deţin în biblioteca personală atât cărţi de poveşti care au crescut odată cu mine, dar şi romane serioase, impunătoare prin vechime, datând de pe vremea când mama era de vârsta mea şi probabil savura romanele mult mai intens decât mine astăzi, neavând prea multe alte surse de ficţiune (televizor, internet), care să constituie alternative pentru lectură. Nu mă încântă în mod special cărţile împrumutate de la bibliotecă, care au fost răsfoite de mulţi alţii înaintea mea; impresiile, urmele cititorilor precedenţi, se amestecă într-atât încât nu se mai pot distinge unele de altele, nefăcând altceva decât să lase cartea într-o stare jalnică. În schimb, când ai o carte care ştii că a mai fost citită înainte doar de o singură persoană, lucrurile se schimbă. Adesea în timpul lecturii dai peste amprentele persoanei respective (sublinieri, colţuri îndoite, ceară picurată de la lumânare - hmm, mă întreb cum e să citeşti la lumina lumânării...), şi atunci nu poţi să nu te întrebi ce emoţii şi ce gânduri îi treceau prin minte oprindu-se la aceleaşi paragrafe ca şi tine. Când cartea se deschide mai lesne la o anume pagină, înseamnă că cititorul precedent a zăbovit mai mult la fragmentul respectiv, sau a găsit un citat interesant la care s-a întors cu drag. Iată de ce consider cărţile a fi o legătură cu generaţiile trecute, dar şi cu copilăria(6)― perioada în care imaginaţia zbura mai sus decât mintea, iar sufletul era dornic să călătorească în lumi nebănuite. Lumi în care totul era posibil, cu o inimă curată şi încrezătoare.

Basmele sunt mai mult decât adevărate: nu pentru că ne învaţă că dragonii există, ci pentru că ne învaţă că dragonii pot fi învinşi.
Găsesc plăcere citind deoarece de multe ori povestea mă surprinde prin asemănările cu propria mea viaţă. Unele personaje îmi seamnănă şi citind despre ele învăţ de fapt despre mine. (7) Altele, chiar dacă îmi sunt opuse, mă inspiră într-un fel sau altul, şi de la toate am câte ceva de învăţat. Când întâlnesc un personaj pozitiv, împrumut de la el trăsăturile de caracter de care am nevoie. Personajele negative, în schimb, mă îndeamnă să-mi analizez propriul caracter şi să iau atitudine. Uneori îmi vine să ţip la ele pentru că refuză să vadă ceea ce e evident, dar la toate ţin şi mi-au devenit dragi. Printre prietenii cei mai buni "cunoscuţi" în cărţi se numără Peter Pan, Micul Prinţ, Alice desigur, dar şi Lizuca, fetiţa din Dumbrava Minunată.

Şi totuşi, există cineva care apreciază cartea mai mult decât un cititor. Dacă pentru noi lectura reprezintă o activitate benefică, aproape vitală, pentru un scriitor creaţia reprezintă însăşi viaţa.  Cartea reprezintă o modalitate de comuniune cu autorul(8): el ne transmite sentimentele, gândurile şi trăirile lui, făurind din hârtie o oglindă a sufletului. Adesea ne însuşim convingerile lor, iar atunci putem spune că o părticică din fiecare autor citit continuă să trăiască prin intermediul nostru. De la Jane Austen, de exemplu, mi-am însuşit calmul şi detaşarea lucidă, alături de tendinţa de a privi societatea cu un ochi critic. Iar de la clasicii noştri, şi în special de la romantici, am preluat dragostea faţă de meleagurile natale, faţă de natură şi faţă de oameni în general. Pare paradoxal, şi totuşi sunt de părere că găsim mai multă înţelepciune în trecut decât în scrierile contemporane. Ideile lor înălţătoare vin tocmai din simplitatea gândirii şi încrederea în caracterul frumos al omului.

De ce citesc?
Books have a unique way of stopping time in a particular moment and saying: Let’s not forget this.” ― Dave Eggers

Cel mai frumos mi se pare atunci când scriitorul inserează în operă amănunte din propria biografie, păstrând intacte atmosfera şi moravurile vremii. Este o cale măreaţă prin care omul, atât de mic şi de fragil, înţelege să lupte împotriva timpului! Un lucru ciudat care mi s-a întâmplat recent― am început să plâng incontrolabil la moartea lui Ilie Moromete, personaj pe care l-am găsit detestabil încă din prima pagină! Mi s-a părut uimitor cum autorul a reuşit să impregneze paginilor, într-un mod subtil, consideraţia pe care nu o exprimă niciodată în mod direct de-a lungul romanului. Însă autoarea pe care o consider cel mai aproape de mine este Iulia Haşdeu, în ale cărei versuri pline de înţelepciune mă regăsesc. Pentru scriitorii rătăciţi în negura vremii, cărţile  rămân felinare veşnic aprinse, care îşi strigă cu tărie existenţa: Scriu, deci sunt nemuritor! (9)

“Poţi să mă plângi hârtie deci
Ca mută mărturie;
Ce grea amărăciune
Să râzi, când plânsu-nvie!”
―Iulia Haşdeu, Unei file

Ah, dar la fel de tăios precum muchia ascuţită a timpului, mai e un pericol de care numai cărţile ne pot păzi! După cum spune şi sloganul veşnic grăitor de adevăr, lectura dăunează grav inculturii!

De ce citesc?
Trăim într-o societate care promovează non-valorile până la extrem, atât de agresiv încât anormalul a luat locul normaului, iar acum e foarte greu să facem diferenţa între cele două. De la alimentele dublate cu soia şi cu chimicale până la hainele făcute din plastic, de la calitatea învăţământului până la calitatea serviciilor medicale, de la modul de a râde şi de a te distra până la emisiunile TV, reclamele şi videoclipurile de duzină care sufocă tinerii cu erotism, suntem înconjuraţi din toate părţile de non-valori. Modelul tânărului modest şi cultivat a fost înlocuit de cel al individului tupeist, care nu poate atrage atenţia decât prin nesimţire şi glume răsuflate, făcând haz fie de propria prostie, fie de ceea ce e bun şi frumos la alţii. Iată de ce totul e fals în jur, mai puţin cărţile! (10)

Dacă tu, copilule, ai curajul să-ţi iroseşti zilele fără să citeşti măcar câteva pagini din munţii de literatură de calitate, atunci te-ai condamnat pe tine, dar şi pe apropiaţii tăi, la o viaţă petrecută în neştire şi manipulată de alţii. Mai rău, ai ajutat lenea şi indiferenţa să mai câştige teren spre lumea în care trăim! 

Acest articol este publicat în cadrul concursului organizat de Libris. Pentru această probă, cerinţa a fost prezentarea a 10 motive care să justifice interesul pentru lectură. După cum bine ştiţi, Libris este o librărie online unde puteţi găsi o gamă largă de cărţi, atât în limba română, cât şi în engleză(yay!). Mare păcat că putem consacra atât de puţin timp pentru lectură, când pe Libris.ro se găsesc cărţi online pentru toate gusturile! :D

La fel de important precum conţinutul articolului este şi numărul de comentarii. De aceea, vă invit şi pe voi să răspundeţi la întrebarea din titlu sau să expuneţi într-un comentariu ceea ce credeţi despre lectură. Ce lucruri vă atrag cel mai mult la o carte şi de ce credeţi că cititul este benefic? Aştept cu nerăbdare să aud părerea voasră. Dacă nu aveţi inspiraţie, lăsaţi-mi pur şi simplu un gând despre articol sau spuneţi-mi care a fost ultima carte citită. ^_^

De ce citesc?
Dacă sunt dintre voi şi participanţi la acest concurs, ţineţi minte că vă voi returna comentariile (implicit voi intra pe blogurile tuturor, dar dacă postarea e mai greu de găsit puteţi lăsa cu încredere un link). Atât am avut de spus, mă scuzaţi pentru întreruperea din lectură şi vă doresc spor în continuare! Cred că voi fugi şi eu la citit, deoarece şcoala îmi mănâncă mare parte din timpul pe care mi-ar plăcea să-l dedic cărţilor, iar acum am rămas în urmă rău de tot ceva în genul drăgălaşei din imagine:

V-am pupat!
Ralu


68 de comentarii:

  1. Ai făcut totul aşa de frumos!La obiect,cum îmi place mie!Eu îţi ţin pumnii în concurs,sper să iei ceva!:*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îţi mulţumesc pentru comentariu! :*
      Nu ştiu cât de la obiect am fost, de fapt chiar am deviat mult, cum îmi place mie, dar am încercat să evidenţiez propoziţiile-cheie ca să nu fiţi nevoiţi să citiţi tot textul. :D
      Premiul pare departe de mine, dar măcar am rămas cu acest articol kilometric pe care sunt mândră că l-am scris.

      Ștergere
    2. Mie mi-au plăcut și pozele. Plus motto-ul - la obiect, cum nu se poate mai potrivit!

      Ștergere
  2. Cât.De.Frumos!
    Mă bucur că ai făcut această postare pentru că eram chiar curioasă să-ţi aflu motivele :)
    Ce lucruri mă atrag la o carte?Hmm,ei bine,cu toate că am auzit destul de des zicala "Nu judeca o carte după copertă" ,eu nu o respect,cel puţin nu întotdeauna.Spre exemplu,recent am fost la bibliotecă,dar neştiind ce carte să împrumut m-am decis ca aleasa să fie cea cu o copertă cât mai atrăgătoare.Deci şi coperta contează într-o oarecare măsură,atunci când eşti nesigur,nu ai o listă bine întocmită.
    De asemenea,la o carte mai apreciez acţiunea şi personajele.Mai ales personajele!Consider că acestea trebuie să fie cât mai bine conturate,în special cele principale.Întotdeauna mi-a plăcut ca protagonistul să aibă atât trăsăturile morale,cât şi cele fizice,foarte bine reliefate.Îmi face o imensă plăcere să mă compar cu acesta :)
    Oh,titlul e foarte benefic în alegerea unei cărţi!Precum coperta,el te ajută enorm atunci când nu ştii ce să mai citeşti.E evident că îmi voi lua o carte cu un titlu cât mai interesant şi captivant,nu cu un titlu care îmi inspiră banalitate şi monotonie.
    Ultima carte citită:"Doamna Bovary" de Gustave Flaubert .
    În momentul de faţă citesc "Operaţiunea chinta royală" de Carl Hiaasen.

    Felicitări pentru această postare adorabilă,şi mult succes!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Trebuie să recunosc că nici eu nu respect această zicală. Încerc întotdeauna să fiu obiectivă atunci când cumpăr cărţile, şi totuşi o copertă frumaosă are puterea de a-ţi intra în minte şi a zice: "Cumpără-mă... cumpără-mă...". Iar eu nu am practic nicio putere, mai ales dacă e vorba de rochii de epocă sau chestii de inspiraţie asiatică, mă topesc instant. Am cumpărat câteva cărţi pe principiul acesta, dar, din fericire pentru mine, chiar au fost pe gustul meu şi cred că şi-au meritat banii.

      Cred că acţiunea şi personajele sunt în egală măsură importante pentru o carte. E greu să-ţi ţii cititorii interesaţi atunci când acţiunea e săracă(există, bineînţeles, excepţii), dar e de asemenea important ca profilurile personajelor să fie bine conturate. Asta pentru că ne place să ne identificăm cu personajele, să ne găsim modele, dar şi să avem ce comenta, în cazul personajelor negative. ;))

      Evident că şi titlul deţine un rol decisiv. E drept că până acum nu am întâlnit cărţi ale căror titluri să nu mi se pară atractive, sau care să conţină discrepanţe între titlu şi conţinut, totuşi astăzi, când e atât de multă concurenţă pe piaţa literară, un titlu care atrage uşor atenţia şi rămâne întipărit în minte poate fi o mană cerească pentru autor!

      Îţi mulţumesc din suflet pentru părere şi pentru toată osteneala! :*

      Ștergere
    2. Placerea a fost de partea mea :D

      Ștergere
    3. Bia!! >:D< Ţi-a mai zis cineva că eşti o prietenă minunată? Ştii la ce mă refer. Chiar nu era nevoie să te osteneşti atât! În orice caz, să ştii că o să mă revanşez. ;)

      Ștergere
  3. O argumentatie foarte frumoasa! Chiar se vede ca citesti mult si cu pasiune...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult pentru opinie, dar şi pentru follow!
      Vă mai aştept pe blog. :)

      Ștergere
  4. Îți doresc succes! Mi-a plăcut cum ți-ai expus motivele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc!
      Mă bucur că aţi trecut pe aici deoarece astfel am descoperit şi eu un blog interesant şi plin de originalitate.

      Ștergere
  5. Felicitari pentru articol si succes! Te astept si la mine pe blog sa comentezi daca vrei . Acesta este link-ul: http://anotherbooksworld.wordpress.com/2013/04/15/de-ce-citesc/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru vizită, trec şi eu cu drag pe la tine. :*

      Ștergere
  6. imi place cum ai spus despre carti.. ca sunt prieteni tacuti dar loiali..
    foarte frumos
    pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am primit o mulţime de sfaturi utile de la prietenele noastre de hârtie şi în unele momente chiar nu ştiu ce m-aş face fără ele. Dar mai ales, e vorba de acea senzaţie pe care o ai când te simţi bine cu un prieten, uiţi cum trece timpul şi parcă nu ai vrea să mai pleci. E la fel şi cu cărţile.
      Mulţumesc mult pentru părere. :*

      Ștergere
  7. Și pe mine mă influențează titlul, coperta... felul în care arată o carte.
    Sigur că te mai și poți păcăli... doar trăim vremuri în care marketingul a evoluat foarte mult. :)
    Baftă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevărat! Şi eu sunt genul care se ghidează mult după copertă, deşi ştiu că nu e bine aşa. Dar nu numai coperta, ci şi descrierea cărţii şi modul de promovare pot fi înşelătoare. De aceea e important să selectăm cu grijă tot ce citim, să ne informăm în avans, consultând şi părerile altor cititori. ;)

      Ștergere
    2. Ah, da, ai dreptate, uitasem. Și ăsta e un element important: prezentarea de pe coperta a patra. Mai afli câte ceva despre subiect, despre autor, despre cum a fost receptată cartea de alții.
      Apar atât de multe cărți... că reperele sunt absolut necesare.
      Spor la citit! :)

      Ștergere
  8. Foarte frumoasa parerea ta , se vede ca adori sa citesti si e bine ca mai sunt oameni care citesc in special asa tineri .
    Eu iti tin pumni :D bravo >:D<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi voi sunteţi tinere, drăgălaşelor, nu ar trebui să vă mire. <3
      Mulţumesc şi baftă în concurs!

      Ștergere
    2. Da si noi suntem tinere dar ma refeream ca sunt muulti care citesc la varsta noastra nu e chiar asa cum zicce toata lumea ca ,, akum copii sunt dependenti de PC si alceva nu fac.
      Ms >:D<

      Ștergere
    3. Da, mulți tineri citesc.
      Se pare că e o falsă alarmă că lumea nu mai citește.
      Unele studii făcute, destul de serioase, spun că oamenii citesc la fel ca înainte. Poate că acum diferă tipul de carte (pe hârtie, electronică), dar dacă pui toți cititorii laolaltă, nu-s mai puțin decât altădată.

      Ștergere
    4. Sunt de acord, de fapt, aș zice că din ce în ce mai mulți oameni citesc, deoarece acum cărțile sunt mai accesibile ca niciodată. Însă lectura nu prea mai este un subiect băgat în seamă (vorbim întotdeauna despre muzică sau despre filmele vizionate, dar despre cărți mai rar) sau dacă ești văzut citind ești automat etichetat mai... altfel, și poate că din cauza asta avem senzația că lumea nu prea citește. Am avut suprize de la unii colegi pe care îi credeam mai superficiali, însă am descoperit că ei chiar citeau din plăcere. ;)

      Ștergere
    5. :D da poate de asta si eu am fost facuta.....altfel cand cineva ma vedea ca citesc dar ma pricep sa ignor :D

      Ștergere
  9. Imi place foarte mult articolul tau.Ai evidentiat intr-un mod foarte placut faptul ca iti place sa citesti.
    Si blogul tau este unul foarte dragu. E prima data cand il vad si cred ca o sa mai trec pe aici.

    RăspundețiȘtergere
  10. ”Unele personaje îmi seamnănă şi citind despre ele învăţ de fapt despre mine.”-Oooo, da! Atât de adevărat! Chiar stau și mă gândesc uneori cum de a știut nu-știu-ce-autor să mă descrie atât de bine pe mine, când nici eu nu știam că sunt așa.

    Astăzi stăteam în parc cu 2 cărți și nu știam pe care să o aleg .... așa că le-am început pe amândouă :))))

    Mult succes, Ralu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și mie mi se întâmplă să încep mai multe cărți ți să merg cu lectura în paralel.

      La fel, dacă o carte nu-mi place, nu mă chinui s-o termin. S-a întâ,plat de multe ori să abandonez o carte dacă mă plictisește.
      Sunt atâtea cărți de citit... că avem de unde să alegem! :)

      Ștergere
    2. Şi eu am tendinţa de a citi mai multe cărţi în paralel, nu din cauză că m-aş plictisi de ele, ci pur şi simplu pentru că am atâtea cărţi pe care aş vrea să le citesc încât îmi pierd răbdarea. Din păcate, acest lucru nu e benefic pentru mine, ci din contra, îmi încetineşte lectura.

      În general încerc să duc la capăt toate cărţile începute. Chiar dacă le abandonez pentru o perioadă, revin la ele în cele din urmă. Se mai întâmplă ca o carte începută prost să devină totuşi interesantă după 100 sau chiar 200 de pagini, şi în general nu regret ceea ce citesc.

      Vă mulţumesc amândurora pentru opinii!

      Ștergere
  11. Foarte frumoase motivele ecidenţiate de tine! Mă regăsesc în ele şi mă bucur când aud pe blog-uri despre dorinţa unora de a citi! :D Sper să ne putem bucura mult timp de acum încolo de lecturarea cărţilor!
    Mult succes! :* >:D<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Hmm... prima dată când am citit comentariul, nu mi-am dat seama ce vrei să zici în legătură cu lecturarea cărţilor în viitor... Şi totuşi ai dreptate, mă uit de exemplu la mama, mare iubitoare de lectură în tinereţe, care acum e atât de cufundată în muncă încât stă mereu la calculator, sunt ani buni de când nu am mai văzut-o citind altceva în afară de manuale. Sper să fie mai bine pentru noi şi să nu ajungem în această situaţie. Îţi mulţumesc pentru sprijin! :*

      Ștergere
    2. Ăsta este unul dintre subiectele mele favorite: de ce abandonăm cu timpul lucruri pe care cândva le făceam cu mare plăcere?
      Viața modernă are și bune și rele într-însa. Partea mai rea este, cred, ritmul foarte alert în care trăim, avem multe de făcut, ne risipim în multe direcții (și poate nu toate importante). Iar așa... ajungem să fim mereu în criză de timp. Și pentru că nu avem timp, renunțăm la multe.

      Totuși, nu știu cum, unii oameni reușesc să le împace pe toate.
      Eu am o mătușă care încă citește romane de dragoste. :)
      Se pare că dacă ai o fire romantică, nu mai contează vârsta. :)
      Când o vizitez, nimic nu o bucură mai mult decât o carte pe care i-o duc în dar.
      O admir, pentru că ea se ocupă de toată gospodăria, are și 3 copii, și totuși seara își rezervă timp să citească.
      Așa că, din punctul ăsta de vedere, e un model pentru mine.
      Nu e de admirat? :)

      Ștergere
    3. E într-adevăr admirabil!
      Depinde de fiecare cum își gestionează timpul, ce priorități își fixează...
      Unii găsesc satisfacție în a-și dedica viața altor persoane, și astfel tind să se piardă pe sine...

      Ștergere
  12. Imi place ca sunt atat motive rationale, practice cat si din cele personale :D Frumos, e greu sa nu te regasesti in ele

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! >:D<
      Chiar mă temeam că sunt prea puţine motive practice.

      Ștergere
  13. Ma bucur ca exista oameni pentru care cititul nu e doar o obligatie, ci o placere :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu credeam că există atât de mulţi împătimiţi ai lecturii, şi totuşi m-a uimit numărul de înscrieri în concurs! Asta e chiar îmbucurător. Mulţumesc pentru comentariu! :)

      Ștergere
  14. Ralu, revenind pe blogul tău, am constatat că nu văd logo-ul LIBRIS.
    E condiție de participare la concurs. Trebuie să apară nu doar în articolul în care ți-ai anunțat participarea, ci și în cel în care expui cele 10 motive.
    Afișează-l! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dumnezeule! Uite cum s-ar fi dus atâta muncă pe apa sâmbetei! Mă rog, oricum s-a dus, deja mi-am pierdut orice speranţă urmărind şi celelalte bloguri din concurs. Dar... să fie acolo! Mulţumesc din suflet pentru atenţionare! >:D<

      Ștergere
  15. Ma bucur sa-ti descopar blogul, Ralu! Am observat, cititnd majoritatea postarilor participante la concurs, ca toti iubitorii de carte prezinta aceleasi simptome. Si asta pentru ca cine citeste nu o face niciodata cu moderatie. Adica ori esti dependent de citit ori nu te numesti cititor...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, ai dreptate! Foarte bine zis, că un cititor nu o face niciodată cu moderaţie. Motivele sunt foarte asemănătoare la toţi, dar nu în totalitate, deoarece întotdeauna există un motiv(sau mai multe) care e mai puternic, iar celelalte vin ca un "bonus". Unii citesc datorită dorinţei de a evada din cotidian, de aceea se orientează mai mult spre fantezie, unii preferă o carte din care să tragă lecţii de viaţă, iar alţii citesc din motive mai pragmatice(cum ar fi dobândirea unor cunoştinţe, îmbunătăţirea vocabularului) şi caută cărţi mai serioase. Unii chiar citesc deoarece la un moment dat au avut de înfruntat greutăţi în viaţă, iar literatura le-a oferit o alternativă. Îţi mulţumesc pentru comentariu! :)

      Ștergere
  16. Foarte frumos! Succes la concurs!

    RăspundețiȘtergere
  17. Un articol excelent, o abordare interesanta a temei, daca nu as fi fost deja convinsa pana-n maduva oaselor de nevoia de a citi, acest articol ar fi insemnat un puternic imbold.

    RăspundețiȘtergere
  18. ce fain e articolul tau:) si blogul in general..ma bucur ca te-am descoperit

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru opinie!
      Şi eu mă bucur că ţi-am găsit blogul, ai o mulţime de postări pe gustul meu. ;)
      Succes!

      Ștergere
  19. Mi se pare foarte, foarte drăguț că bunica ta ți-a insuflat pasiunea pentru cărți :)
    Mi-a plăcut articolul tău și îți țin pumnii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru comentariu! Îţi ţin pumnii de asemenea! Postarea ta, ca şi blogul, este foarte drăguţă. :>

      Ștergere
  20. Este foarte drăguță postarea ta.. La fel și eu, fără bunicul meu nu cred că mi-ar fi plăcut să scriu sau să citesc, el m-a învățat literele înainte de a intra în clasa I. Bunicii sunt niște făpturi magice. Eu abia ți-am descoperit blogul, însă am rămas cu o impresie foarte bună, ai scris un articol frumos și interesant și asta e tot ce contează! Baftă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Flavia, îmi pare rău că îți aprob comentariul atât de târziu, dar poate o să ajungi accidental pe aici și o să observi. Se pare că Bloggerul l-a catalogat automat drept spam și nu am observat până astăzi. Îți mulțumesc din suflet pentru cuvintele frumoase și încurajări. :*

      Ștergere
  21. Foarte frumos articolul si m-am regasit in mare parte; mi-a placut mai ales cel cu identificarea - "Unele personaje îmi seamnănă şi citind despre ele învăţ de fapt despre mine" - cunoastere si autocunoastere.
    Bafta si lecturi placute!

    RăspundețiȘtergere
  22. Iti doresc si eu mult succes, ai scris un articol foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  23. Tot ce pot spune dupa ce am citit articolul e ca foarte interesant si cred ca persoanele care ti-ar citi articolul ar putea vedea importanta cititului si poate ca ar citi mai multe carti.Mult succes in castigarea cartii.

    RăspundețiȘtergere
  24. "...totul e fals în jur, mai puţin cărţile!" - De asta mai bine “vorbesc” cu o carte decât cu o persoană.
    Foarte frumoasă compunerea.
    Baftă la concurs! >:D<

    RăspundețiȘtergere
  25. Frumos articolul!Bine structurat si interesant.Iti urez mult succes in continuare la concurs!=)

    RăspundețiȘtergere
  26. Multa bafta iti doresc! Ai facut un articol foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bia, te dădeam la dispăruți!
      Oricum, îți mulțumesc. =))

      Ștergere
    2. Am fost prinsa cu scoala si n-am prea activat online... :)) si pe blogul meu a batut vantul..se observa :))

      Ștergere